Despre stelism si Steaua
Il Soldatino
Adversarul? Mediocru.
Teama? Destul de mare avand in vedere menu-ul din care nu reusim sa mancam de vreo 10 ani.
Pericolele? Nenumarate. Slabiciunile proprii, frica de arbitraj, de subtirimea lotului, mentalitatea presupus balcanica a unor jucatori, de faptul ca nu reusim sa ne strecuram la masa bogatilor, de faptul ca nu am fi doriti.
Cel mai mare pericol? O sa va mirati dar este reprezentat de dorinta mult prea mare a jucatorilor nostri de a ajunge acolo. Din acest motiv, pe langa presiunea fantastica venita din partea suporterilor si a presei de specialitate (?), a ochilor rautaciosi din curtea rivalelor frustrate dar si a rezultatelor obtinute in ultimii ani rezulta o presiune suplimentara. Mai mult decat atat exista un risc si mai mare: acela de sacrificiu dus la extrem pentru aceasta calificare si apoi o cadere sinonima cu penibilul in jocurile din grupe asa cum s-a intamplat in cele trei calificari consecutive din trecut.
De aceea trebuie sa fim obiectivi si chiar putin pretentiosi: o echipa de talia Stelei nu poate avea pretentii sa joace in Champions League daca se teme de un adversar ca Standard Liege. Nu avem ce cauta acolo daca nu trecem de acesti belgieni. Nu putem sa dam ochii cu Ronaldinho, Roberto Carlos, Inzaghi, Zambrotta, Cannavaro, Ballack, Raul, Henry sau Chivu daca ne temem de una din reprezentantele unui fotbal de mana a doua a Europei. Chiar si in conditiile absentelor ce se prefigureaza, Steaua nu are voie sa clacheze. Altfel, parcursul european de anul trecut, castigarea campionatului vor deveni simple izbanzi izolate de contextul numit continuitate si performanta la cel mai inalt nivel.
Revenind la postarile suporterilor de pe forumul nostru. Este ciudat cum de foarte multe ori discutii banale, exprimarea opiniilor se transforma in polemici asociate cu injurii. De cele mai multe ori este pusa sub semnul intrebarii calitatea de suporter al Stelei sau "cine este mai stelist". Din punctul meu de vedere aceasta disputa nu ar trebui sa se desfasoare pentru ca este la fel de penibila ca si intrebarea "pe cine iubesti tu mai mult - pe mama sau pe tata?". Fiecare are trairi proprii si moduri diferite de manifestare. Un singur aspect nu trebuie sa-i contestam partenerului nostru de dialog de pe site-ul www.fcsteaua.ro: calitatea de suporter al Stelei.
Este foarte important sa nu emitem judecati de valoare in functie de sistemul propriu de valori pentru ca acesta poate sa fie subiectiv ori nepotrivit pentru un anume context, iar daca le emitem sa incercam sa intelegem perfect mesajul colegilor nostri. Fiecare suporter vine in contact cu ceilalti aducand in prim plan propria-i filosofie de viata, sistem de valori, rezultate ca urmare a educatiei primite, a autoinstruirii si plecand si de la varsta. De aceea, educarea acelora care sunt mai entuziasti si poate ceva mai neinstruiti, trebuieste facuta cu atentie, fara a pierde din useri (nu acesta este scopul nostru) ci pentru a-i aduce pe fagasul comportamentelor considerate dezirabile.
Personal eu plasez echipa Steaua in sfera performantei asolute. Indraznesc sa afirm ca nu ar mai exista conceptul Steaua fara performanta, fara victorii. Multi afirma ca poate nu ar mai fi atatia stelisti daca nu ar fi fost Sevilla 1986. De asemenea se afirma "sa vedem cati mai sunt suporteri daca echipa nu ar mai castiga atat". Pai, hai sa ne gandim altfel: aceasta echipa ar mai fi campioana inimilor noastre daca nu ar fi asa? Pentru ca aceasta inseamna stelismul in zilele noastre - continuitatea victoriilor si a perfomantelor. Este bine sa stii sa primesti cu demnitate infrangerile si sa admiti faptul ca acestea pot surveni la un moment dat, dar cu doua conditii absolut esentiale - 1. sa stii sa transformi aceste nereusite in victorii in viitor si 2. sa nu ajungi sa te inveti cu infrangerile. Ori Clubul Steaua Bucuresti asta a facut in peste 50 de ani de existenta. Reprezinta imaginea invingatorului, a celui care cade si revine ca un tavalug peste tine pedepsindu-te pentru simplul fapt ca ai vrut sa-l infrunti. Ea este iubita pentru ceea ce reprezinta, ca o echipa de club nationala si nu are foarte multi sustinatori doar plecandu-se de la atasamentul specific restului echipelor din Liga 1. Daca aceasta grupare sportiva nu si-ar propune sa castige competitii si trofee, insasi acceptiunea contemporana de stelist si Steaua s-ar dilua intr-o substanta a comunului, a mediocritatii.
Standard? Un adversar ce trebuie luat in serios, dar nu o sperietoare. Inca un baraj, inca o dubla mansa in cupele europene. Una la fel ca multe altele pe care echipa noastra favorita le-a trecut cu brio pentru a accede cat mai sus....acolo unde ii este locul si unde ne dorim cu totii.
Forza Steaua !